Spectacolul suna (la trecut) interesant: poveste de dragoste la bloc pe muzica de Bach. Regia (Dabija), coregrafia (Mazilu), dansatorii (Mazilu si Monica Petrica) sunau si ei promitatori. Ei bine, Block Bach la Odeon e dezamagitor. Nu surprinde prin nimic, e static, aproape de plictis, stangaci in dans, artificial iar Mazilu neelastic, ne-reiniventat, cu aceleasi miscari pe care de ani de zile le-a facut rutina.
Cateva momente de sensibilitate anima totusi Block Bach: un dans de amor, in care Monica Petrica e remarcabila si dejunul nedansat al batranei de la bloc, intr-o amiaza insorita de realism socialist. Bucuria unui moment simplu, fara nimic spectaculos, ca atatea altele care ne anima existenta si ne fac vii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu