momente de tristete, oboseala amestecata cu alcool, cu putina singuratate, un soi de chagrin d'amour... calatoria e facuta sa fie asa, cu intalniri si separari, cu unele distante care se traverseaza repede si altele care in final se pun intre oameni, distante mai intai geografice, apoi interioare... felul asta de tristete face parte din calatorie. e inevitabil, ca in orice bucata de viata. doar ca se petrece cu viteza mai mare. un shortcut, atat al bucuriei, cat si al trecerii ei...
e liniste si fosneste pacificul. iar tot ce-mi spun e ca singura mare tristete se afla in absenta dorintei. restul e doar viata...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu